Acum ca a trecut o zi si am revenit la “a healthy heartbeat” pot scrie un articol mai coerent(pe cat posibil) despre concertul placebo de duminica seara(i’m losing it already).
Bun.Pe 21 iunie brian molko and co. s-au intors in romania to take care of our”special needs” si ne-au oferit un spectacol de zile mari.faptul ca locatia a fost mai mica mi-a dat un oarecare sentiment de intimitate.faptul ca am reusit sa intru la gazon a desi aveam bilet la gazon b a fost nesemnificativ comparativ cu sentimentul pe care l-am simtit pe tot parcursul concertului.mai exact “there’s no escaping gravity,not for free”. simteam ca plutesc si am tipat cat ma putut de tare si am cantat mereu si ma dor carpienele(ca sa ma dau si eu mare ca stiu biologie b-) ) de la atata aplaudat.probabil ca a fost ceva “in the water baby” de aceea si-a aruncat sticla de apa pe jumatate bauta in public(lucky bastards who caught it) si probabil era” just another happy junkie” cand l-a numit pe stefan “the queen of sweden” sau cand a fumat o tigara pe scena pentru ca “back in the uk they’re trying to take the little liberty we have left”.si probabil eu am fost mult prea extaziata de concert de aceea m-am culcat si m-am trezit gandindu-ma la el si toata noaptea mi-au cantat in minte.dar nu am fost mult prea extaziata am fost atat de extaziata pe cat a meritat concertul sa fiu.and it was so worth it.
toti care am fost acolo am fost “black eyed”s si am fost loiali “to our pleasure zone”,si nu acum nu arat o zona anume(cum a facut brian)ci ma refer la parcarea romexpo care a fost ,pentru mine cel putin a piece of heaven.[am mica criza de extaz]
sper sa te intorci cat mai curand brian, cause placebo are my meds and i hate it when i forget to take my meds.
mihai (cu cea mai plictisită faţă din lume…sau doar faţa lui obişnuită, când iese nenicu’ care aranjează microfoanele): uite-l pe molko.
disperata din spate: unde, unde?